STUDIU ASUPRA PERCEPŢIEI ŞI AL MODULUI DE ABORDARE PARENTAL PRIVIND PNEUMONIA COMUNITARĂ LA PREŞCOLARII DIN ROMÂNIA

Abstract

Introducere. Pneumonia comunitară este foarte frecventă şi este responsabilă de 16% dintre decesele la copiii cu vârstă de pană la 5 ani. Scopul prezentului studiu a fost să identifice potenţiali factori modificabili/influenţabili în legătură cu percepţia parentală privind managementul pneumoniei la copil. Conturarea unor astfel de factori ar permite elaborarea unor strategii de scădere a morbidităţii asociate pneumoniei în România. Materiale şi metode. A fost realizat un studiu transversal în perioada 25.08.2016 – 27.08.2016 ce a constat în distribuirea la nivelul platformelor de socializare a unui formular de tip Google Form pentru părinţii copiilor cu vârstă între 4 luni şi 5 ani. Chestionarul a cuprins 26 întrebări distribuite în 5 secţiuni. Colectarea datelor şi analiza statistică a fost realizată prin intermediul Microsoft Office Excel Worksheet. Rezultate. Au răspuns 1.083 de părinţi. La întrebarea privind statusul vaccinal am primit următoarele răspunsuri: 973 de copii sunt vaccinaţi (89.8%) conform Schemei Ministerului Sănătăţii şi 90 sunt vaccinaţi incomplet sau nevaccinaţi. 378 de copii au fost alimentaţi natural mai puţin de 4 luni sau niciodată. 32% (352) au diversificat la o vârstă mai mică de 4 luni şi 19% (201) după 6 luni. 46,91% (508) din copii au avut infecţii acute de căi respiratorii şi 42,41% (215) dintre aceştia au avut nevoie de internare. Pe primele două poziţii ale simptomelor care i-ar determina să se prezinte cu copilul la medic se află febra 47,83% (518) şi tusea 19,58% (212). 38,87% (421) dintre respondenţi au administrat medicamente fără a cere sfatul unui medic, iar 61,3% (358) din respondenţi administrat analgezice şi antipiretice. Pneumonia a fost recunoscută drept o boală gravă care poate determina uneori deces de către 69,07% (748) dintre respondenţi. Discuţii. Deoarece în literatură există dovezi ale unei corelaţii a morbidităţii şi mortalităţii în pneumonia copilului mic cu statusul socio-economic şi cu cel educaţional familial, am dorit să explorăm şi alţi factori potenţial incriminabili, în această epocă de semnificative modificări de percepţie parentală şi de comportament social sau de comunicare. Concluzii. Scăderea ratei de acoperire vaccinală în România (89% la acest grup selectat de pacienţi cu acces la Social Media) a dus la coborârea sub pragul la care se menţine imunitatea de grup. Părinţii din România care au răspuns la chestionar au obţinut un scor bun la recunoaşterea simptomelor şi aprecierea gravităţii pneumoniei. Numărul mare de respondenţi incluşi în studiu într-un timp scurt este un indicator al dorinţei părinţilor de a se informa. Această schimbare de comportament a noii generaţii de părinţi din ţara noastră ar putea genera alternative la strategiile educaţionale existente. Elaborarea unor surse Social Media de informaţii medicale în limba romană precum şi îndrumarea părinţilor către acestea ar putea duce la îmbunătăţirea calităţii informaţiilor deţinute de părinţi.

Keywords

• pneumonie
• copil
• educaţie
• social media