Tyragetia (Dec 2020)
East-West cultural dialogue in Georgia during the Queen Tamar’s Reign
Abstract
Statalitatea şi cultura Georgiei şi-a atins zenitul în a doua jumătate a secolului al XII-lea. În timpul domniei reginei Tamara (1184-1207/12), Georgia a devenit cel mai puternic stat caucazian, ale cărui hotare se întindeau de la cetatea Nicopsia, la vest (lângă Tuapse de azi) până la cetatea Derbent, la est. Întemeindu-se pe sistemul de vasalitate, atât ţările şi popoarele din Caucazul de Nord, cât şi statele din Caucazul de Sud se supuneau monarhiei georgiene. Presupunem că, în timpul domniei reginei Tamara, statul georgian a elaborat propria variantă a aşanumitei „Pax Georgica”. Asta însemna că Georgia a propus ţărilor vasale o formă specifică de dependenţă, fără a se implica în treburile lor interne. Anume în această perioadă, în Georgia s-a produs apropierea maximă a culturii occidentale, creştine (în special, bizantină) cu cea orientală, musulmană (mai ales, arabo-persană). Cu toate că Georgia era nevoită să lupte, din punct de vedere politic, împotriva ţărilor musulmane, în ceea ce priveşte cultura, ea, bineînţeles, resimţea influenţa atât a Bizanţului, cât şi a ţărilor orientale. Au fost traduse în limba georgiană monumente literare bizantine (tratate filosofice şi teologice, hagiografie, proză seculară), dar şi opere ale autorilor orientali (de exemplu, epopeea persană „Veis şi Ramin”). Putem conchide că, în Georgia din această perioadă, principala trăsătură caracteristică era dialogul celor două culturi – creştină şi islamică.
