THE RISE OF A POLEMIC REPRESENTATION IN THE CONTEXT OF GLASNOST REFORM

Abstract

This paper examines the sociogenesis of a polemic representation, paying close attention to the context of repre­sen­ta­tional production. By means of content analysis of the written press from 1988-89, it will be illustrated how this representation originated in a context that retained past ideological characteristics both at the level of discourse and social practices and how it was presented to the Other. In the perestroika period, the official Soviet discourse, even if it was change-oriented, was thematized in the framework of the typical wooden language, so that the new emancipated representation (about glasnost) would not contradict the hegemonic one (of socialist ideology). Social conflict escalated when a group of intel­lectuals, taking advantage of the glasnost reform, engaged more seriously with the national issues and put forward this polemic representation, which opposed the hegemonic representation of the Soviet Communist Party. Based on in-depth interviews with participants in diverse protest actions from that period, I intended to elucidate how their polemic represen­tation was initially shaped in confrontation with Others (those who did not share these beliefs), as well as how this was expressed at the level of intergroup relations, and how it is now presented by means of narrative discourses. EMERGENȚA UNEI REPREZENTĂRI POLEMICE ÎN CONTEXTUL POLITICII GLASNOST În articol este examinată sociogeneza unei reprezentări polemice, o atenție specială fiind acordată contextului de ela­bo­rare reprezentațională. Prin analiza de conținut a presei scrise din perioada 1988-1989 va fi ilustrat cum s-a produs emer­gența acestei reprezentări în cadrul unui context care încă mai păstra caractersiticile ideologice ale trecutului, deopo­trivă la nivel de discurs și de practici sociale, și cum era exprimată această reprezentare în relația cu Celălalt. În perioada restruc­tu­ră­rii (perestroika), discursul sovietic oficial, chiar dacă era orientat spre schimbare, conținea clișee tipice limbii de lemn, astfel încât noua reprezentare emancipativă (despre glasnost) să nu fie în contradicție cu cea hegemonică (ideologia so­cialistă). Conflictul social a escaladat atunci când un grup de intelectuali, în contextul oportu­ni­tăților oferite de politica glasnost, au pus în discuție revendicări privind problemele naționale, ceea ce exprima o reprezentare polemică în opoziție cu reprezentarea hegemonică a partidului comunist. În baza interviurilor în pro­fun­zime realizate cu participanți la diverse acțiuni de protest din acea perioadă, vom evidenția cum această reprezentare polemică s-a articulat inițial prin confrun­tarea cu Ceilalți (care nu împărtășeau aceste convingeri), cum era exprimată la nivel intergrupuri și cum este prezentată acum în cadrul narațiunilor discursive.

Keywords

• polemic representation, collective memory, themata, narrative discourses.