Studia Universitatis Babeş-Bolyai. Philologia (Oct 2020)

CORRESPONDANCES ÉTYMOLOGIQUES, LEXICALES ET SÉMANTIQUES DANS LE PROCESSUS DE FÉMINISATION DE NOMS DE PROFESSION, MÉTIERS ET ACTIVITÉS DANS LES SOCIÉTÉS FRANÇAISE ET ROUMAINE

  • Estelle VARIOT

DOI
https://doi.org/10.24193/subbphilo.2020.4.24
Journal volume & issue
Vol. 65, no. 4

Abstract

Read online

Etymological, Lexical and Semantic Correspondences in the Process of Feminization of Professional Names, Trades and Activities in French and Romanian Societies. The feminization of thought represented by language and of its varieties in the Roman World has allowed to highlight some convergences that come from a common linguistic heritage, often from Greek and Latin and some hesitation about adapting society to its realities. The feminization of some words which comes from an ancient process illustrates on the one hand the potential of the language and on the other hand some constraints sometimes linked to the society itself, which creates transitional periods, between matching grammatical correction and the evolution of linguistic uses over time. The possibilities of lexical enrichment (internal creation or loan) show the means available in French and Romanian and some convergences in the area of derivation, of lexical units and their etymologies. The grammatical perspective and word constructing methods make it possible to give keys for the feminization of names of trades or professions. Likewise, recording entries in the lexicon, their evolution, their assimilation or sometimes their forgetfulness, for the benefit of new constructions highlight the existence of objective and subjective criteria which teach us a lot about society as a whole. REZUMAT. Corespondenţe etimologice, lexicale şi semantice în procesul de feminizare a profesiilor, a meseriilor şi a activităţilor în societatea franceză şi în cea românească. Reprezentarea gândirii prin limbaj şi a varietăţilor acestuia în lumea romanică a permis evidenţierea unor convergenţe care rezultă cel mai adesea dintr-o moştenire lingvistică comună, izvorâtă din greacă sau din latină şi identificarea unor ezitări privitoare la adaptarea societăţii la realităţile sale. Feminizarea unor cuvinte care se datorează unor procese vechi sau recente ilustrează, pe de o parte, potenţialităţile limbii şi pe de altă parte restricţiile legate uneori de societatea însăşi, ceea ce generează unele faze tranzitorii, între adecvarea corectitudinii gramaticale şi evoluţia folosirii cuvintelor de-a-lungul timpului. Îmbogăţirea lexicală (prin procedee interne sau externe) mărturiseşte modalităţile puse la dispoziţie în franceză şi în română, precum şi unele similitudini, în domeniul derivării, al unităţilor lexicale şi al etimologiilor lor. Perspectiva gramaticală şi metodele după care se creează cuvintele permit oferirea de soluţii pentru feminizarea unor nume de meserii ori a unor profesii. De asemenea, înregistrarea cuvintelor care intră în lexic, evoluţia lor, asimilarea lor sau uitarea lor, uneori, în beneficiul unor noi construcţii pun în evidenţă existenţa unor criterii obiective sau subiective care ne învaţă multe aspect legate de societate. Cuvinte-cheie: feminizarea numelor de profesii, îmbogăţire internă şi externă, corespondenţe sufixale, uzul cuvintelor, gramatică, lexic, franceză şi română.

Keywords