O analiză intermediară a formelor medii şi severe de COVID-19 tratate în Clinica de Boli Infecţioase Craiova

Abstract

Obiective. Descrierea şi diferenţierea formelor medii şi severe de COVID-19 diagnosticate şi tratate în Clinica de Boli Infecţioase Craiova (din cadrul Spitalului de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie “Victor Babeş”). Material şi metodă. Studiu retrospectiv (martie 2020 – iulie 2020) al primele 300 de cazuri internate ce compară formele medii şi severe de COVID-19 din punct de vedere clinic şi biologic. Rezultate. Au fost înregistrate 56 de cazuri medii şi 33 severe; între acestea, se înregistrează o serie de diferenţe cu semnificaţie statistică: vârsta pacienţilor (49,5±16,13, p < 0,0001), numărul de pacienţi obezi (12 vs. 14, p = 0,06), cu suferinţe cardiovasculare (8 vs. 18, p < 0,0001), diabet zaharat (9 vs. 15, p = 0,005) sau neoplazii (2 vs. 7, p=0,02). Mai mulţi pacienţi cu forme severe prezintă dispnee (14 vs. 24, p < 0,0001), raluri pulmonare (8 vs. 13, p = 0,01), valori crescute ale tensiunii arteriale sistolice (2 vs. 9, p = 0,01), comă (0 vs. 5, p = 0,01) sau imagine radiologică de tip bronhopneumonie (0 vs. 6, p = 0,004). Bolnavii critici au un număr mai mare de leucocite (6.176,07±2.512,05 vs. 8.666,67±4.565,88, p = 0,01), VSH la 1 oră mai mare (43,05±18,09 vs. 71,18±30,8 mm, p < 0,0001), nivel mai mare al proteinei C reactive (29,62±19,81 vs. 43,46±18,01 mg/l, p=0,01), lactatului seric (1,19±0,91 vs. 3,47vs3,84 mEq/l, p = 0,006), glicemiei (112,5±25,01 vs. 304,45±273,58 mg/dl, p < 0,0001), D dimerilor (518,7±455,32 vs. 1.314,22±1.347,54 µg/ml, p < 0,0001), troponinei (1,8±4,02 vs. 90,81±202,08, p < 0,0001); raportul dintre numărul de neutrofile şi limfocite este mai mare în formele severe (3,66±1,2 vs. 6,21±4,21, p < 0,0001). Dintre cei 33 de pacienţi cu forme severe, 16 (aproximativ 50% dintre aceştia, respectiv 5,33% din cele 300 de cazuri) au decedat. Concluzii. Pacienţii cu forme severe de COVID-19 sunt mult mai în vârstă şi prezintă mai multe comorbidităţi (în special obezitate, suferinţe cardiovasculare, diabet zaharat sau malignităţi). Pentru detectarea precoce a formelor severe, medicii curanţi trebuie să deceleze dispneea, saturaţia scăzută în oxigen sau prezenţa ralurilor pulmonare, mai frecvent întâlnite în formele severe. Inflamaţia şi statusul procoagulant sunt semnificativ statistic mai bine exprimate la pacienţii cu forme severe. La nivelul lotului studiat, controlul glicemic a fost suboptimal pentru formele severe de boală. Chiar în condiţii de suport în compartimentul TI, jumătate dintre cei admişi cu forme severe (5,33% din totalul cazurilor) au decedat.

Keywords

• covid-19
• forme medii şi severe