Poate fi corectată atestarea lui copt, –ă (1887, DLR), pe baza CL 1699?

Abstract

În 1699, traducînd din greacă un text al lui Maxim Peloponesianul, Antim Ivireanul utilizează un cuvînt ce, la prima vedere, coincide cu un neologism atestat în limba română abia în secolul al XIX-lea, ca împrumut din limba franceză: copt, –ă, ‘Locuitor [...] al Egiptului, descinzînd din vechile secte creștine ale Euticheenilor’. Pentru a răspunde întrebării din titlu, a fost necesară analiza conținutului semantic al termenului corespunzător din textul-sursă grecesc, i.e. κόπται (și, implicit, etimologia acestuia), dat fiind faptul că, pentru perioada în care a scris Maxim Peloponesianul, lucrările lexicografice ce vizează limba greacă înregistrează clar doar forma cu îndelungată tradiție κóπτης (pl. κόπται) – derivat al verbului κόπ(τω) –της ‘a tăia, a lovi’, iar posibilitatea ca autorul grec de la începutul secolului al XVII-lea să fi avut în vedere acest înțeles nu putea fi eliminată ab initio. Demersul conduce spre un răspuns afirmativ și, în plus, ar putea arunca o nouă lumină asupra dinamicii lingvistice grecești în epoca post- bizantină.

Keywords

• împrumut lexical
• lexicologie istorică
• traducere