TENDENCIAS NEOLÓGICAS EN LA TERMINOLOGÍA GASTRONÓMICA ESPAÑOLA

Abstract

Neological Tendencies in the Spanish Gastronomic Terminology. The present paper aims to identify and analyse the neological tendencies in the contemporary Spanish gastronomic terminology, from the angle of term formation. The phenomenon of globalization has privileged the circulation of goods, culinary products, cooking techniques, along with the specific vocabulary related to the gastronomic field. Thus, the gastronomic terminology is being enriched with new items, especially loanwords taken from other languages. Our study is based on a corpus of Spanish newspaper articles on gastronomy topics, in which we have identified a fair amount of neologisms. The second phase of the study consisted of contrasting the identified neologisms with dictionaries and linguistic corpora (CORPES XXI) in order to establish their novelty. In our corpus, apart from the prevailing number of Anglicisms (dumpling), we can also identify a great deal of lexemes borrowed from languages such as Japanese (ramen), Chinese (jiaozi), Korean (kimchi), Arabic (shakshuka), Greek (tzatziki), Turkish (imam bayildi) etc. Also, some of these latter lexemes were borrowed indirectly, via English. The other mechanisms of term formation, namely derivation (comidista), compounding (gastroturista) and resemantization (bikini, 'sandwich'), are less productive and representative, as the number of neologisms formed by these means is significantly lower. Regarding the graphic, phonetic and morpho-syntactic adaptation to the Spanish language, the analysed neologisms present various degrees. The conclusions of this research highlight the adaptability of the Spanish language, its permeability and ability to integrate new lexical items, also demonstrated by the inclusion of many neologisms and foreign words in the academic dictionary of general usage. In addition, our study reveals that a great number of neologisms are not adopted out of designative or semantic necessity, but they rather reflect a linguistic fashion, as well as the need for novelty and stylistic expressiveness. Tendințe neologice în terminologia gastronomică spaniolă. Studiul de față își propune să identifice și să analizeze tendințele neologice care se manifestă în terminologia gastronomică spaniolă actuală, din perspectiva formării termenilor. Fenomenul globalizării a favorizat circulația mărfurilor, a produselor culinare, a tehnicilor de preparare, precum și a vocabularului specific domeniului gastronomic. Astfel, terminologia gastronomică se îmbogățește cu elemente noi, mai ales prin intermediul împrumuturilor din alte limbi. Studiul nostru se bazează pe un corpus format din articole de presă pe teme de gastronomie, din care am selectat un număr semnificativ de neologisme, confruntate, în a doua etapă a studiului, cu o serie de dicționare și corpora de texte (CORPES XXI) cu scopul de a stabili statutul de neologism. În corpusul investigat, în afară de anglicismele prevalente (dumpling), putem întâlni un număr important de împrumuturi din limbi precum japoneza (ramen), chineza (jiaozi), coreeana (kimchi), araba (shakshuka), greaca (tzatziki), turca (imam bayildi) etc. De asemenea, și unele dintre acestea din urmă au fost preluate pe cale indirectă, pe filieră engleză. Celelalte procedee de îmbogățire terminologică, cum ar fi derivarea (comidista), compunerea (gastroturista) și resemantizarea (bikini, ‘sandviș’), sunt mai puțin productive și reprezentative, numărul de neologisme formate prin intermediul lor fiind semnificativ mai redus. Cât privește adaptarea grafică, fonetică și morfo-sintactică la sistemul limbii spaniole, neologismele analizate prezintă diverse grade. Concluziile la care a condus prezenta cercetare pun în evidență adaptabilitatea limbii spaniole, permeabilitatea și capacitatea de a integra elemente lexicale noi, fapt demonstrat și de includerea multor neologisme și xenisme în dicționarul academic de uz general. De asemenea, s-a putut constata că o seamă de neologisme nu sunt adoptate dintr-o necesitate designativă ori semantică, ci reflectă mai degrabă o modă lingvistică, precum și nevoia de noutate și expresivitate stilistică. Cuvinte-cheie: neologie, terminologie gastronomică spaniolă, procedee lexicogenetice, împrumuturi, resemantizare Article history: Received 31 August 2023; Revised 03 January 2024; Accepted 17 January 2024; Available online 27 March 2024; Available print 27 March 2024.

Keywords

• neology, Spanish gastronomic terminology, lexicogenetic mechanisms, loanwords, resemantization