CORELAŢII ETIOLOGICE ŞI CLINICO-PARACLINICE ÎN CAZUL INSUFICIENŢEI RESPIRATORII ACUTE LA COPII

Abstract

Introducere. Insuficienţa respiratorie acută prezintă morbiditate şi mortalitate foarte crescute în rândul pacienţilor pediatrici, fiind una dintre cele mai frecvente cauze de apelare la serviciile de urgenţă şi de spitalizare. Material şi metodă. Am realizat un studiu retrospectiv, de tip transversal, pe un lot de 153 de pacienţi diagnosticaţi cu insuficienţă respiratorie acută, cu vârsta cuprinsă între 2 săptămâni şi 17 ani, internaţi în Clinica Pediatrie I a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş, în perioada ianuarie 2015-decembrie 2016. Rezultate. Raportul între sexe a fost în favoarea fetelor 1,12:1. În ceea ce priveşte vârsta, 4,57% au fost nounăscuţi, 32,67% sugari, 27,45% copii între 1 şi 3 ani, 22,87% preşcolari (4-6 ani), iar 12,41% au avut între 7 şi 17 ani. Datele de laborator au evidenţiat leucocitoză în 65,35% dintre cazuri, neutrofilie în 70,58%, 20,91% au prezentat limfocitoză, iar 5,22% au exprimat eozinofilie. Valoarea proteinei C-reactive s-a corelat semnificativ statistic cu valoarea vitezei de sedimentare a hematiilor (p = 0,002) şi cu valoarea trombocitelor (p = 0,01), dar nu şi cu valoarea hemoglobinei (p = 0,15). Markerii inflamatori nu s-au corelat semnificativ statistic cu gravitatea insuficienţei respiratorii. Radiografia toracică a arătat modificări patologice la 75,16% din pacienţi, dintre care 13,91% cu aspect tipic de condensare pulmonară, iar 86,09% de pneumonie interstiţială. Pentru stabilirea gravităţii patologiei, cât şi a evoluţiei pacienţilor, am calculat un scor prognostic. Conform acestuia, 10,45% au avut prognostic foarte bun, 68,62% prognostic bun şi restul de 20,93% prognostic rezervat. Concluzii. Diagnosticul de insuficienţă respiratorie acută la pacienţii de vârstă pediatrică prezintă atât un determinism complex şi multifactorial, cât şi o etiologie diversă.

Keywords

• insuficienţă respiratorie
• copil
• detresă respiratorie acută