Tyragetia (Dec 2020)

Contributions to the history of the Romanian vocabulary: names of Polish coins that circulated in Moldova. II. Poltorac / Polturac / Potor

  • Costin Croitoru

Journal volume & issue
Vol. XIV, no. 2
pp. 77 – 88

Abstract

Read online

În această intervenţie autorul emite unele consideraţii privind denumirea unei monede care a făcut „carieră”, în special în relaţiile comerciale şi în plata birurilor şi taxelor, vreme de aproape două veacuri. Prezenţa sa masivă – cum am arătat, legată mai ales de problemele politicii inflaţioniste – a făcut să fie adesea atestată documentar, nu şi fără confirmare prin descoperirile arheologice. De-a lungul perioadei în care a fost emis, acest nominal a cunoscut variaţii metrologice, reformele monetare din anii 1619 şi 1623 generând o devalorizare treptată a monedelor prin scăderea cantităţii de argint conţinute în ele. Rolul emisiunilor de poltorac în economia Poloniei a fost acela de numerar în cadrul micilor tranzacţii curente, astfel că pătrunderea acestor monede de proastă calitate, devalorizate (inflaţioniste), în ţările vecine a fost favorizată tocmai de lipsa unei monede mărunte locale. Din punct de vedere fonetic, denumirea polturac este apropiată de poltura, monedă de bilon – imitaţie după cea poloneză – emisă pentru Ungaria şi Transilvania în secolele al XVII-lea - al XVIII-lea şi având, iniţial, aceeaşi valoare (denumirea acestui nominal este înscrisă în legenda de pe aversul piesei, alături de imaginea Fecioarei Maria cu Pruncul). Această apropiere a creat numeroase confuzii, datorate, fără îndoială, asemănării fonetice (o vreme, şi valorice) dintre termeni, iar disocierea între emisiunile poloneze şi cele ungureşti/trasilvănene sunt – în cele mai multe dintre cazuri – imposibile, în lipsa unor determinanţi, precum polturac împărătesc sau unguresc şi polturac polonez. Aluzia surselor la spaţiul în care sunt vehiculate piesele numismatice, Transilvania, respectiv Moldova, şi, uneori, Ţara Românească, nu constituie elemente de siguranţă absolută pentru atribuirea denumirii unuia sau altuia dintre „etnicele” monedelor. Cu toate aceste probleme de documentare, autorul a consemnat principalele atestări ale monedei în diverse contexte, semnalând, totodată, variatele denumiri, antroponimele şi toponimele pe care le-a inspirat, respectiv câteva expresii construite în jurul acestui nume de monedă.

Keywords