CONSTRUCTIVISM, GAMIFICATION, ÎNVĂȚARE

Abstract

Opțiunea pentru pespectiva constructivistă de fundamentare a articolului este încurajată, în principal, de distincția dintre constructivism și obiectivism privind construirea cunoaşterii înseși (Tam, Maureen, 2000), de importanța celor două dimensiuni ale constructivismului: cognitiv şi social pe seama cărora se întâlnesc mai toți specialiștii (Piaget, 1950, Vîgotski, 1933, Kommers& Mayes, 1992, Von Glasersfeld, 1994). Învăţarea este, așadar, cunoaştere construită împreună (L. Șoitu, 2019) şi nu există în afara minţii umane (Duffy, T. M. &Jonassen, D. H, 1991). Jocul, prin menirea sa, de apropiere și implicare a „jucătorului” în realitate, facilitează atât cunoașterea, cât și dru- mul spre experiență, iar constructivismul devine important în condițiile noilor tehnologii, care pot pune în legătură pe elevi pentru colaborare, dar pot genera și izolarea lor. Gamification devine o veritabilă sursă de implicare, apropierea de realitate prin pași mici, deoarece jucarea cu rol didactic este învățarea prin asumare, motivare maximă. Cuvinte-cheie: constructivism, cunoaștere, joc, gamification, „jucarea”, învățarea. DOI: https://doi.org/10.59295/sum5(165)2023_02