Revista Naţională de Drept (Jul 2021)
PARTICULARITATEA RAPORTULUI JURIDIC DE DREPT AL MEDIULUI
Abstract
Posibilitățile omului de a transforma resursele naturale în surse de profit au determinat legiuitorul și dreptul, în general, să recurgă la reglementări mult mai dure în materia protecției mediului. Acest lucru nu putea fi posibil fără a cunoaște cu precizie natura raportului juridic ce avea să pună baza reglementărilor ulterioare, iar în plan doctrinar acesta și în prezent suferă de numeroase critici, dezbateri și controverse. Cu toate acestea, un lucru este cert: raportul juridic de drept al mediului este unul particular, cu dublă fațetă unde, pe de o parte, reglementează relațiile dintre oameni constituite cu ocazia folosirii, protejării, conservării și dezvoltării factorilor de mediu, iar pe de altă parte, impune modelarea principiilor altor ramuri de drept cu care intră în contact, acest lucru fiind cerut pentru o mai bună conexiune și eficiență în planul apărării valorilor de mediu, cele mai de preț într-o lume aflată în pragul colapsului natural. În acest sens, realitățile zilelor noastre arată că secolul XX este perioada celor mai mari descoperiri și transformări ale civilizației, dar și cele mai complexe și uneori nebănuite efecte asupra vieții. Până nu demult resursele naturale regenerabile ale Terrei erau suficiente pentru necesitățile omenirii, însă în prezent, ca urmare a exploziei demografice și a dezvoltării fără precedent a tuturor ramurilor de activitate, necesarul de materie primă și energie pentru producția de bunuri a crescut mult, iar exploatarea intensă a resurselor naturale relevă, tot mai evident, un dezechilibru ecologic. În contextul schimbărilor de amploare ce pot periclita calitatea mediului, e necesar să chibzuim asupra unor intenții care stau la baza exploatării resurselor de mediu, reieșind din situația alarmantă ce nu mai poate fi tolerată, riscând să pună în pericol supraviețuirea și existența speciei umane.
Keywords
