MODELUL FRANCEZ ŞI CEL BELGIAN AL RĂSPUNDERII PERSOANELOR JURIDICE PENTRU COMITEREA FAPTELOR INFRACŢIONALE

Abstract

La ziua de azi, legislaţia penală referitoare la răspunderea persoanelor juridice rămâne restantă în coraport cu dezvoltarea dinamică a sferei economice a societăţii. Drept confirmare a acestui fapt pot servi cercetările criminologice care evidenţiază o creştere stabilă a numărului de infracţiuni, în special al celor comise de către persoanele juridice. Aceasta ne vorbeşte despre faptul că sancţiunile prevăzute de normele de drept penal pentru faptele ilegale comise de persoanele juridice nu constituie o piedică în calea activităţii socialmente periculoase şi infracţionale a acestora, în special din considerentul că beneficiul, venitul obţinut de multiple ori depăşeşte sumele amenzilor achitate. Totodată, mai persistă şi un spectru de factori care împiedică aplicarea eficientă a prevederilor normative referitoare la răspunderea penală a persoanei juridice pentru fapte infracţionale, ei ţinând de domeniul prevederilor doctrinare dure referitoare la trăsăturile subiectului infracţiunii şi la temeiurile tragerii acestuia la răspundere penală. Necesitatea unei studieri multiaspectuale a acestei probleme este determinată de evoluţia continuă a perceperii ştiinţifice a persoanei juridice în calitate de subiect al infracţiunii şi al răspunderii penale pentru faptele infracţionale comise. Actualmente, se observă tendinţa de a intensifica răspunderea penală a persoanelor juridice pentru faptele infracţionale comise. Cuvinte-cheie: persoană juridică, răspundere penală, pedeapsă penală, răspundere subsidiară, răspundere substitutivă, corporaţii, structuri non-corporative, subiect al infracţiunii, legătură cauzală, principiul identificării, autoincriminare, infracţiuni economice, răspundere strictă, răspundere absolută, răspundere fără de vinovăţie.