TERMINOLOGÍA EN EL DISCURSO POLÍTICO: ALCANCE DE LA DIMENSIÓN COGNITIVO-SOCIAL

Abstract

Terminology in Political Discourse: The Impact of Its Cognitive-Social Dimension. The aim of the present article is to compare the terminology used in oral political discourse and that produced on Twitter in the context of COVID-19 in Spain, in order to observe its possible cognitive, conceptual and semantic implications, derived from the terminological integration into political discourse and subsequent digitisation. The study departs from the question of how textual typology affects terminology, given the differences between the participants engaged in the communicative situation, as well as possible cultural and ideological elements that may affect the terminological value of the lexical unit. In order to determine the influence of the communicative context, the textual typology and the ideological and emotional load of the texts on the cognitive dimension of the terms, the two types of political discourse have been classified according to their defining social features, on the one hand, and the terminology present in them according to their degree of cognitive demand, depending on their formal representation and contextual elements that may condition conceptualisation, on the other. The study has shown how the sociolinguistic function of texts has a significant impact on the specialised language used in them, due to the communicative context and certain ideological narratives and cultural elements that are integrated into it, and has highlighted the possible cognitive implications of using terminology outside its sphere of specialisation, which could act to the detriment of the specialised knowledge it designates and conveys. Terminologia în discursul politic: impactul dimensiunii cognitiv-sociale. Obiectivul prezentului articol este acela de a compara terminologia utilizată în discursul politic oral și a celui produs în rețeaua de socializare Twitter, în contextul COVID-19 din Spania, cu scopul de a observa posibilele implicații cognitive, conceptuale și semantice ale acesteia, derivate din integrarea terminologică în discursul politic și digitalizarea ulterioară ale acesteia. Studiul are ca punct de plecare la întrebarea legată de modul în care tipologia textuală afectează terminologia, având în vedere diferențele dintre participanții implicați în situația comunicativă, precum și posibilele elemente culturale și ideologice care pot afecta valența terminologică a unității lexicale. Pentru a determina influența contextului comunicativ, a tipologiei textuale și a încărcăturii ideologice și emoționale a textelor asupra dimensiunii cognitive a termenilor, cele două tipuri de discurs politic au fost clasificate, pe de o parte, în funcție de trăsăturile sociale definitorii, iar pe de altă parte, terminologia prezentă în acestea în funcție de gradul de solicitare cognitivă, în funcție de reprezentarea formală și de elementele contextuale care pot condiționa conceptualizarea. Studiul ilustrează modul în care funcția sociolingvistică a textelor are un impact semnificativ asupra limbajului de specialitate utilizat în cadrul acestora, datorită contextului comunicativ, a anumitor narațiuni ideologice și a elementelor culturale integrate în acestea, și evidențiază posibilele implicații cognitive ale utilizării terminologiei în afara sferei sale de specializare, care ar putea acționa în detrimentul cunoștințelor de specialitate pe care le desemnează și le transmite. Cuvinte-cheie: discurs politic, terminologie, socio-terminologie, media sociale, COVID-19 Article history: Received 16 October 2023; Revised 31 December 2023; Accepted 03 January 2024; Available online 27 March 2024; Available print 27 March 2024

Keywords

• political discourse, terminology, socioterminology, social media, COVID-19