Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei: Ştiinţe Medicale (Aug 2024)
PREDICȚIA COMPLICAȚIILOR MAJORE LA PACIENȚII CU INFARCT MIOCARDIC CU ȘI FĂRĂ ELEVAREA SEGMENTULUI ST: DE LA MARKERI CLASICI LA MARKERI CONTEMPORANI ÎN ESTIMAREA DEREGLĂRII MICROCIRCULAȚIEI CORONARIENE
Abstract
Scop. Evaluarea markerilor clasici și noi ai dereglării microcirculației coronariene (DMC) care au valoare predictivă asupra riscului evenimentelor cardiovasculare majore (MACE) la pacienții cu STEMI și NSTEMI. Material și metode. Cercetarea a inclus analiza retrospectivă a unui studiu observațional prospectiv realizat pe 600 de pacienții, divizați în 4 loturi câte 80 de pacienți (STEMI+MACE; STEMI-MACE; NSTEMI+MACE; NSTEMI- MACE) la care în sângele recoltat la ziua a 5-cea după angioplastie s-a determinat nivelul circulant al 16 markeri ce au referire la DMC la conotația estimării disfuncției endoteliale și a hemostazei: 8 markeri clasici (hsCRP, IL-6, TNF-α, IL-10, mieloperoxidaza, NO, angiopoietina 2, monomerii de fibrină) și 8 markeri noi (neopteirna, endocanul, sindecanul 1, L-Arginina/ADMA, Ang 1-7/Ang II, microparticulele endoteliale, microparticulele plachetare, von Willebrand/ ADAMTS13). Pentru aprecierea predicției MACE (decesul cardiac, re-infarctul, accidentul vascular cerebral) la distanța de 1 an s-a apreciat riscul relativ al markerilor care au avut diferențe semnificative la pacienții cu MACE versus fără MACE în ambele loturi (STEMI și NSTEMI). Lotul de control a fost format din 40 de persoane aparent sănătoase. Rezultate. Rata MACE la pacienții cu STEMI și NSTEMI la distanța de 1 an a fost similară, 29% și, respectiv, 28%. Toți markerii disfuncției endoteliale explorați au avut devieri semnificative față de control. Din aceștia însă numai 4 markeri s-au impus prin valori semnificativ diferite la pacienții (STEMI și NSTEMI) сu MACE vs fără MACE: neopterina, endocanul, L-Arginina/ADMA și Ang 1-7/Ang II. Remarcabilă că toți cei 3 markeri ai hemostazei explorați au avut niveluri circulante la pacienții ce au dezvoltat MACE semnificativ peste lotul pacienților fără MACE, care depășeau semnificativ markerul control. Estimarea riscului relativ a permis jalonarea în descreșterea a markerilor privind predicția MACE: von Willebrand/ADAMTS13, microparticulele plachetare, monomerii de fibrină, endocanul, neopterina, Ang 1-7/Ang II, L-Arginina/ADAMTS13. Concluzii. 1. Disfuncția endotelială și periclitarea hemostazei sunt repere fiziopatologice ale dereglării microcirculației coronariene care influențează riscul MACE, iar așa markeri noi cum ar fi raportul von Willebrand/ADAMTS13, microparticulele plachetare, endocanul, raportul Ang 1-7/Ang II și L/Arginină/ADMA au valoare predictivă notabilă asupra MACE.2. Întrucât DMC poate fi un mecanism cheie al ischemiei cordului și în boala coronariană cronică non-obstructivă (<50%) evaluarea acesteia, inclusiv prin predictorii identificați, are conotații diagnostice și prognostice concludente.
Keywords
