Bucovina Forestieră (Jul 2018)
Efectul capacității portante a terenului de fundare asupra volumului și costului barajelor de greutate folosite la corectarea torenților
Abstract
În lucrare se analizează influența capacității portante a terenului de fundare asupra volumului unor baraje. În cadrul unui model teoretic se analizează 125 de baraje rezultate prin combinarea a cinci categorii de înălțimi utile cu cinci categorii de sarcini in deversor și amplasate pe cinci categorii de terenuri de fundație la care se cunoaște capacitatea portantă S-a optat pentru barajele des utilizate în practică care au fundație evazată spre amonte și sunt executate din beton. La dimensionarea zonei deversate s-a luat în calcul schema de sarcini cea mai defavorabilă și coeficienții de siguranță impuși prin normative pentru clasa IV de importanță și sarcini de bază + speciale. Pentru realizarea unui optim economic este necesar să se minimizeze costul fiecărei lucrări ceea se transpune într-o funcție obiectiv care urmărește minimizarea volumului barajului implicit la minimizarea ariei secțiunii sale. Condițiile de stabilitate exterioare și interioare au devenit în cadrul dimensionării criterii obligatorii la realizarea funcției obiectiv. Cele 125 baraje s-au dimensionat cu ajutorul unui tabel de calcul construit in utilitarul Microsoft Excel iar minimizarea secțiunii s-a realizat cu ajutorul instrumentului Solver S-a demonstrat că aria secțiunii și implicit volumul unei fâșii de baraj cu lățime de 1 m crește pe măsură ce capacitatea portantă terenului de fundare. Aceste volume cresc odată cu înălţimea utilă a lucrării și sarcina deversorului. Rezultatele obținute demonstrează că indicatorul investiție specifică (determinat ca raport între costul lucrărilor propuse și lungimea consolidată) este influențat și de natura terenului de fundare, iar utilizarea lui pentru compararea unor proiecte - amplasate în condiții diferite, cel puțin în cazul barajelor, nu este recomandată.
