Romanian Journal of Pediatrics (Jun 2020)
Alergia alimentară în primele 6 luni de viață – considerații clinice
Abstract
Introducere. Alergia alimentară este în creștere la nivel global, majoritatea având debutul cel mai frecvent în primii ani de viață. Alergia la proteinele din laptele de vacă (APLV) reprezintă principala formă de alergie la sugar. Manifestările clinice ale APLV sunt nespecifice și pot fi cutanate, digestive, respiratorii sau sistemice. Gold standardul de diagnostic este testul de provocare orală, iar dieta de excludere a alimentului alergizant reprezintă tratamentul alergiei. Material și metodă. În perioada iunie 2014-decembrie 2017, am efectuat un studiu prospectiv în care au fost incluși 179 de sugari internați în clinica de Pediatrie a SCUC „Grigore Alexandrescu“ cu simptome sugestive de alergie alimentară cu debut sub vârsta de 6 luni. Rezultate. Grupul final de studiu a fost alcătuit din 161 de sugari, 18 cazuri fiind infirmate. 95% dintre sugari au avut alergie la proteinele din laptele de vacă. Vârsta medie a sugarilor la debutul simptomelor a fost de 2,3 luni. 27,2% dintre sugari au avut simptomatologie cu debut acut de tip urticarie acută generalizată formă moderat-severă și edem Quinke (angioedem). 2/3 dintre sugarii incluși în studiu au prezentat manifestări clinice tardive ale APLV, majoritatea simptomelor fiind gastro-intestinale: vărsături (32,3%), refuzul alimentației (30,4%), scaune cu sânge (27,3%) și spor ponderal nesatisfăcător (34,1%). Aproximativ o treime dintre sugari au avut asociat reflux gastro-esofagian, formele fiind de obicei moderat-severe, neresponsive la terapia inițială. 48% dintre sugari au avut alergie IgE mediată la proteina laptelui de vacă, iar restul de 52% au fost alergii cu mecanism nonIgE. Doar 41% dintre sugarii din lot erau alimentați exclusiv la sân la vârsta de 3 luni, dintre aceștia o treime având reacție alergică acută la introducerea formulei de lapte praf. Reintroducerea proteinelor din laptele de vacă după excluderea terapeutică s-a realizat în medie la 9,6 luni pentru sugarii exclusiv alimentați la sân și la 13 luni pentru cei care au fost alimentați artificial de la naștere. Concluzii. Diagnosticul alergiei alimentare la sugar presupune un grad ridicat de suspiciune din partea pediatrului, având în vedere că tabloul clinic este dominat de manifestările gastro-intestinale, care sunt nespecifice și, totodată, cu mecanism imun nonIgE. Alimentația în primele luni de viață are un impact important în afecțiunile alergice.
Keywords