DEVENIREA: ÎN CĂUTAREA UNEI CONCEPȚII AUTOHTONE ASUPRA EDUCAȚIEI

Abstract

În această lucrare realizăm o analiză lexical-morfologică, filosofică și epistemologică a termenului Devenire. Complexitatea și profunzimea acestui cuvânt îl plasează în categoria conceptelor și poate fi generalizat pentru a exprima specificul pedagogiei românești. Realizăm o conexiune a termenului Devenire și a conceptului specific german de Bildung. Facem trimitere la abordările logico-semantice ale verbelor românesti, în special ale verbelor devenirii, specificând că „Domine Deus” este finalitatea (de)venirii noastre, precum și la ideile filosofice ale lui Constantin Noica privind modelul ontologic al devenirii noastre. O infrastructură educațională dezvoltată, un nivel înalt al competenței de a învăța să înveți, motiva- ția învățării – împreună sau prin combinații funcționale, contribuie la sustenabilitatea învățarii pe parcursul vieții, expresie funcțională a Devenirii. Cuvinte-cheie: devenire, educație, bildung, concept, învățare pe parcursul vieții.