INVESTIGAÇÃO HISTÓRICA DO SUFIXO –“EIR”- NA NOMEAÇÃO DE VEGETAIS EM LÍNGUA PORTUGUESA

Abstract

A Historical Investigation of the Suffix -eir- for the Naming of Plants in the Portuguese Language. The Latin suffix -ari-, used as a creator of adjectives, developed several meanings during the period of spoken late Latin, as well as in the formation of the Romance languages. One of those meanings, present in the Portuguese suffix -eiro/ -eira, is associated with tree names, based on the name of the corresponding fruit. Quite productive in current modern Portuguese, that suffix was always linked to the denomination of plants in general, some of them not necessarily related to edible fruits or even to fruits. Similarities are found between the Portuguese derivations and other Romance languages. In this text, those similarities were investigated from a historical-comparative point of view. The high convergence in the western Romance languages can be motivated both by a common Latin heritage as by further loanwords, however during the European expansion in the sixteenth century, new plant names were known from the New World and their naming was based on words derived by the same suffix. REZUMAT. Investigarea istorică a sufixului -eir- pentru denumirea plantelor în limba portugheză. Sufixul latin -ari-, folosit ca creator de adjective, a dezvoltat mai multe semnificații în perioada latinei vorbite târzii, precum și în formarea limbilor romanice. Una dintre aceste semnificații, prezentă în sufixul portughez -eiro / -eira, este asociată cu numele copacilor, pe baza numelui fructului corespunzător. Destul de productiv în portugheza modernă actuală, acel sufix era întotdeauna legat de denumirea de plante în general, uneori nu întotdeauna legate de fructe comestibile sau chiar de fructe. Niște asemănări sunt găsite între derivațiile portugheze și alte limbi romanice. În acest text, acele asemănările au fost investigate dintr-un punct de vedere istoric-comparativ. Convergența ridicată în limbile romanice occidentale poate fi motivată atât de o moștenire latină comună, cât și de alte împrumuturi, cu toate acestea, în timpul expansiunii europene din secolul al XVI-lea, numele noi de plante au fost cunoscute din Lumea Nouă și denumirea lor se au bazat și pe cuvinte derivate de același sufix. Cuvinte-cheie: sufixare, lingvistică romantică, denumirea botanică populară, morfologie istorică, productivitate morfologică

Keywords

• suffixation, Romance linguistics, botanical popular naming, historical morphology, morphological productivity