Atenuarea inflamației reduce cardiotoxicitatea doxorubicinii.

Abstract

Evaluarea manifestărilor funcționale ale cardiotoxicității doxorubicinii (Dx) reprodusă la șobolani prin administrarea antraciclinei în doza cumulativă de 16 mg/kg timp de 2 săptămâni, precum și a efectului cardioprotector al antagonsitului TNF-alpha (anticorpul monoclonal, AM-TNF-ɑ) administrat în paralel cu antraciclina (i/p 0,5 mg/ kg zilnic) s-a realizat pe modelul de perfuzie a cordului izolat în regim de lucru, aplicând diferite teste de efort. Acțiunea Dx s-a impus prin reducerea semnificativă a presiunii sistolice și a jetului aortic cu până la 71,9% în efort cu rezistență și volum în contiguitate cu afectarea contractilității și relaxării izovolumice și răspunsul inotrop negativ la stimularea cu ET-1, care este redresat pe fundalul pretratării cu EET-11,12 (epoxiecozatrien). Beneficiul AM-TNF-ɑ s-a manifestat prin creșterea semnificativă a indicilor contracției și de pompă a cordului cu până la 87,5%, dar și prin apariția răspunsului inotrop pozitiv la acțiunea ET-1.

Keywords

• inflamație
• cardiotoxicitate
• doxorubicina.