Romanian Journal of Pediatrics (Jun 2020)

Atrezia de esofag – anomalii asociate şi factori de predicţie ai mortalităţii

  • Ioana-Valentina Nenciu,
  • Cristina-Adriana Becheanu,
  • Iulia Florentina Ţincu,
  • Ana Maria Brădeanu,
  • Mihaela Bălgrădean

DOI
https://doi.org/10.37897/RJP.2020.2.9
Journal volume & issue
Vol. 69, no. 2
pp. 124 – 127

Abstract

Read online

Introducere. Atrezia de esofag (AE), însoţită adesea de fistulă traheo-esofagiană (FTE), este una dintre cele mai frecvente malformaţii de tub digestiv, în 50% dintre cazuri fiind asociată cu alte anomalii congenitale, sindroame sau asocieri de malformaţii. AE se întâlnește și în rândul pacienților cu sindrom Edwards, cu sindrom Down, cu sindrom Di George și cu sindrom Pierre Robin. Diagnosticarea ȋntârziatǎ a anomaliilor congenitale asociate AE conduce la creșterea morbiditǎții și a mortalitǎții, mai ales când sunt asociate două sau mai multe anomalii. Scopul studiului nostru constă în evidenţierea anomaliilor asociate AE şi în evaluarea impactului pe care acestea îl au asupra mortalităţii. Materiale şi metode. În studiul prezentat, am efectuat o analiză retrospectivă a nou-născuţilor internaţi în Secţia de Terapie Intensivă Neonatală a SCUC „Grigore Alexandrescu“, în perioada ianuarie 2013-decembrie 2018, cu diagnosticul de atrezie de esofag; am evaluat informaţiile demografice, manifestările clinice, rezultatele investigaţiilor ecografice şi radiologice. Rezultate. Lotul examinat a cuprins un numar de 56 nou-născuţi având diagnosticul de atrezie de esofag. 31 dintre aceştia au fost băieţi, iar 22 de pacienţi au avut vârsta gestaţională cuprinsă între 32 şi 36 de săptămâni. 5 nounăscuţi au provenit din sarcini gemelare. Anomalii asociate atreziei de esofag/FTE au fost semnalate la 35 de pacienţi, cele mai frecvente fiind anomaliile cardiace (identificate la 25 de nou-născuţi). Asocierea a 3 anomalii din spectrul VACTERL (defecte vertebrale, atrezie analǎ, defecte cardiace, fistulǎ traheoesofagianǎ, anomalii renale, anomalii ale membrelor) a fost semnalată la 11 nou-născuţi. Riscul estimat de deces a fost ușor mai crescut la sexul feminin și la pacienții proveniți din mediul urban. Decesul a survenit mai frecvent la vârste gestaționale din intervalul 32-36 săptămâni, iar pacienţii care au prezentat anomalii ale membrelor au avut un risc estimat de deces de aproximativ 5 ori mai crescut (p = 0,043). Concluzii. Atrezia de esofag reprezintǎ o patologie complexǎ atât prin malformațiile și sindroamele genetice care i se pot asocia, cât și prin complicațiile care survin în evoluţie. Diagnosticarea antenatală a AE şi a anomaliilor asociate şi îngrijirea pacienților cu atrezie de esofag de cǎtre echipe multidisciplinare reprezintǎ mǎsuri esențiale pentru a evita subdiagnosticarea problemelor asociate.

Keywords