STRESUL OXIDATIV ÎN HEPATITELE CRONICE LA COPIL

Abstract

Stresul oxidativ reduce eficacitatea mecanismelor efectorii ale răspunsului imun, făcând celulele mai susceptibile la apoptoză. La nivelul celulelor limfoide, radicalii liberi interferă cu răspunsul la tratamentul antiviral, determinând rezistenţa la terapie şi favorizând cronicizarea infecţiei. Unul dintre factorii responsabili de stresul oxidativ în infecţia cronică cu hepatită virală B este producţia crescută de citokine proinflamatorii. Virusul hepatitei C poate induce direct stres oxidativ în hepatocite; expresia genelor core ale VHC a fost asociată cu creşterea speciilor reactive de oxigen (SRO), scăderea intracelulară şi/sau mitocondrială a conţinutului de glutation (GSH) şi creşterea nivelului tioredoxinei oxidate şi a produşilor peroxidării lipidice. Nivelul crescut al malonildialdehidei (MDA) în serul pacienţilor cu hepatocarcinom, ca produs al stresului oxidativ, semnalează fidelitatea acestui marker în cuantificarea severităţii leziunii hepatice. Reducerea stresului oxidativ se poate face utilizând medicaţia antioxidantă (hepatoprotectoare, acid ursodeoxicolic şi vitaminele A, C, E), acest demers reprezentând un beneficiu important pentru pacient, după cum rezultă şi din studiile întreprinse.

Keywords

• stres oxidativ
• hepatită cronică
• copil