BANI EUROPENI ÎN SATUL ROMÂNESC. STUDIU DE CAZ

Abstract

Autonomia locală se înscrie în șirul principiilor definitorii în contextul tranziției societății moldovenești spre un nou model de organizare. Prioritățile naționale, dar și aspirațiile europene ale Republicii Moldova determină programarea și realizarea reformelor administrației publice. Scopul prezentului articol reprezintă identificarea etapelor de tranziție a autonomiei locale în context reformator, în perioada 1990 – 2020. Studiul are la bază dimensiunea legală a autonomiei locale și cadrul instituțional de afirmare a autonomiei locale în Republica Moldova. Analiza cadrului legal relevă carențe, în special, pe latura autonomiei financiare și distribuirea competențelor între nivelurile administrației publice locale. Reforma sistemului administrativ a înregistrat progrese la capitolul administrației centrale, iar la nivel local, reforma organizării teritorial–administrative, care ar trebui să ofere un cadru propice de manifestare a autonomiei locale. reprezintă principala restanță. În aceste circumstanțe, sistemul instituțional actual nu permite o exercitare adecvată a autonomiei locale, conform prevederilor Cartei Europene a Autonomiei Locale ratificată de Republica Moldova. Evoluția istorică și tentativele de reformă scot în evidență un șir de lecții învățate, dar și bune practici. Cadrul strategic de reformă a sistemului administrativ a expirat în 2020, acum fiind un moment potrivit pentru o planificare și asumare a unor acțiuni integrate de modernizare a administrației publice locale.

Keywords

• autonomie locală
• tranziție
• reforma administrației publice
• administrație publică locală
• republica moldova.