Bucovina Forestieră (Jul 2024)

Evoluția regenerării naturale de stejar pedunculat într-un șleau de luncă din Ocolul silvic București în contextul aplicării degajărilor prin metode diferite

  • Mugurel Nicolae Ghinescu,
  • Petru Tudor Stancioiu

DOI
https://doi.org/10.4316/bf.2024.004
Journal volume & issue
Vol. 24, no. 1

Abstract

Read online

Lucrarea prezintă evoluția regenerării naturale instalate prin tăieri progresive într-un arboret de șleau de luncă. Cercetările au urmărit influența poziției în ochiurile de regenerare (marginea fertilă a ochiului; diferențe între zona centrală și cea de margine) precum și influența tipului de lucrare asupra creșterii regenerării naturale de stejar pedunculat din ochiuri. În acest sens, s-au aplicat lucrări de degajări în mod diferențiat: prin tăiere de jos a exemplarelor nedorite și prin frângerea exemplarelor nedorite la 1/3 și respectiv 1/2 din înălțimea stejarilor aleși a fi promovați. Pentru comparație, au fost lăsate și suprafețe neparcurse (martor). Rezultatele arată că marginea fertilă este în partea de sud-vest (dimensiunile puieților și biomasa lor au fost semnificativ mai mari în marginea aici față de marginea de nord-est) confirmând că factorul limitativ este uscăciunea estivală. Pentru toate variabilele măsurate (înălțime, diametru și biomasă totală supraterană), valorile au fost semnificativ mai mari în centrul ochiurilor față de margine. Așadar, în ciuda răririi arboretului între ochiuri, competiția cu arboretul matur pare să joace încă un rol important. Aplicarea diferențiată a lucrărilor, nu produce diferențe semnificative în zona centrală, deși apare o tendință ca tăierea de jos să conducă la arbori cu biomasă superioară față de celelalte două cazuri. La margine, unde domină competiția cu arboretul matern, situația este similară. Se observă însă efectul negativ asupra supraviețuirii stejarilor (numărul mediu fiind de doar 8,7 puieți pe suprafață de probă la margine, față de suprafețele intermediare și cele de centru, unde găsim 14,2, respectiv 13,1 puieți). Deci aplicarea lucrărilor la timp și cu consecvență rămâne un deziderat important. Întrucât puieții au atins deja (la doar șapte ani de la începerea tăierilor de regenerare) chiar și în marginea ochiurilor dimensiuni mult peste cele recomandate de normele tehnice silvice pentru aplicarea tăierilor de racordare, perioada de regenerare poate fi mai scurtă decât cea prevăzută în amenajament.

Keywords