CONVERSIUNEA – PROCEDEU DE NOMINALIZARE A BAZELOR VERBALE ÎN TEXTUL-ACATIST. DIFICULTĂȚI DE INTERPRETARE

Abstract

Nominalizarea este un proces față de care limbile lumii manifestă un grad diferit de sensibilitate. În limba româ- nă, acest fenomen lingvistic înregistrează o productivitate sporită. Principalul tipar de nominalizare este reprezentat de trecerile bazelor verbale în clasa substantivului. În lucrarea curentă am abordat un procedeu de nominalizare a lexemelor din clasa verbului mai puțin frecvent – conversiunea. Or, se știe că principala cale de nominalizare a bazelor verbale este sufixarea (în primul rând prin atașarea sufixului de infinitiv lung -re, urmată de sufixul de agent -tor și altele). Articolul nostru tratează conversiunea ca procedeu de nominalizare a radicalilor verbali, utilizând drept material exemplificator textul imnografic ortodox. Principala problemă care se conturează din analiza exemplelor excerptate este diferențierea participiului de supin ca baze pentru nominalizare. Cuvinte-cheie: nominalizare, substantive deverbale, conversiune, participiu, supin, text religios, imnografie ortodoxă, acatiste. DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(170)2023_11