Romanian Journal of Pediatrics (Dec 2011)

RINOSINUZITA CRONICĂ – FACTOR DE RISC PENTRU ASTMUL DIFICIL DE CONTROLAT LA COPIL

  • Florea M. Magdalena,
  • Oana Lăzărescu,
  • Ileana Ioniuc,
  • Monica Alexoae,
  • Aurica Rugina,
  • Stela Goţia

DOI
https://doi.org/10.37897/RJP.2011.4.9
Journal volume & issue
Vol. 60, no. 4
pp. 370 – 378

Abstract

Read online

Copii cu astm difi cil de controlat constituie un grup heterogen care necesită o reevaluare atentă in vederea identifi cării factorilor de risc care au condus la pierderea controlului. Sinuzitele reprezintă o categorie importantă în cadrul acestor factorilor. În populaţia pediatrică prevalenţa rinosinuzitelor cronice (RSC) este invers proporţională cu vârsta pacienţilor şi diagnosticul este difi cil mai ales că multe din trăsăturile lor sunt asemănătoare infecţiilor de tract respirator sau rinitei alergice. RSC alterează calitatea vieţii bolnavului cu astm. Autorii abordează problematica asocieri RS – astm bronsic privind difi cultăţile de diagnostic şi cele terapeutice ca şi repercursiunile asupra cotrolului astmului bronşic şi asupra calităţii vieţii bolnavului. Metodă: au fost luaţi în studiu 31 de copii (8 – 18 ani) cu astm bronşic necontrolat şi RSC. Protocolul de studiu a cuprins reevaluarea diagnosticului de astm bronşic cu stabilirea scorului de gravitate, examen ORL, radiografi e de sinusuri, examinare citologică şi microbiologică din spută şi secreţiile nazale, spirometrie (Pony FX) şi au fost testaţi folosind testele standardizate de calitate a vieţii (PAQLQ – Juniper 2001), la început şi după 3 luni de terapie antiastmatică combinată anti-infl amatorie şi bronhodilatatoare (conform GINA 2006) asociată cu antibioterapie cu spectru larg, corticoid nazal, antihistaminic oral, educaţie individualizata. Rezultate: reevaluarea după 3 luni a evidenţiat: îmbunătăţirea semnifi cativă a testelor de calitate a vieţii, din punct de vedere simptomatic (p=0,024), al activităţii (p=0,003) şi emoţional (p0,05). Evoluţie favorabilă au avut 28/31 de cazuri. Pattern-ul infl amator al căilor respiratorii superioare a fost eozinofi lic în 3/21 cazuri, neutrofi lic în 13/21 de cazuri, mixt în 3/21 de cazuri şi non-infl amator în 2/21 de cazuri. Examenul microbiologic (aplicat la 22 de cazuri) a izolat în ordinea frecvenţei Branhamella catharalis, Haemophylus infl uentzae, Streptococcus pneumoniae. Concluzii: identifi carea RSC la copilul cu astm bronşic necontrolat este o măsura obligatorie. Tratamentul rinosinuzitei cronice asociat tratamentului agresiv al infl amaţiei alergice (corticoterapie nazală şi inhalată) ameliorează net calitatea vieţii şi funcţia pulmonară.