Romanian Journal of Laboratory Medicine (Jun 2013)

Hypercoagulability risk factors associated with venous thromboembolic events in patients with idiopathic membranous nephropathy and nephrotic syndrome: a prospective observational study

  • Gener Ismail,
  • Harza Mihai,
  • Tuta Liliana,
  • Jurubita Roxana,
  • Motoi Otilia,
  • Ditoiu Alecse Valerian

DOI
https://doi.org/10.2478/rrlm-2013-0004
Journal volume & issue
Vol. 21, no. 2
pp. 135 – 143

Abstract

Read online

Introducere: Sindromul nefrotic (SN) este asociat cu o incidenţă crescută a complicaţiilor tromboembolice datorită multiplelor anomalii ale sistemul coagulării şi al hemostazei întâlnite la aceşti pacienţi. Ne-am propus sa evaluăm prospectiv riscul evenimentelor venoase tromboembolice (ETV) intr-o cohorta mare de pacienţi cu sindrom nefrotic şi să identificăm factorii predictivi pentru apariţia evenimentelor tromboembolice venoase, în special parametrii legaţi de hemostază. Material si metode: Am efectuat un studiu prospectiv observaţional incluzând consecutiv pacienţi adulţi cu nefropatie membranoasă idiopatică confirmata bioptic şi sindrom nefrotic. Diagnosticul de sindrom nefrotic a fost confirmat prin prezenţa unei proteinurii de peste 3,5 g/ zi. Datele clinice şi biologice, inclusiv parametrii legaţi de sistemul coagulării şi cel fibrinolitic, au fost monitorizate la fiecare 6 luni de-a lungul perioadei de urmărire. Apariţia evenimentelor tromboembolice venoase a fost end-point-ul primar al studiului. Rezultate: Am înrolat 56 de pacienţi (52±11 ani, 64% bărbaţi). Perioada medie de urmărire a fost de 12 [IQR: 12, 33] luni. De-a lungul perioadei de urmărire am înregistrat 11 ETV, 91% din ele apărând în primele şase luni de urmărire. Proteinuria de baza şi albumina serică au fost asociate cu ETV (p<0,001). În ceea ce priveşte parametrii hemostazei, activitatea antitrombinei III (AT III), activitatea proteinei C, nivelurile inhibitorului activatorului de plasminogen (PAI-1) şi al activatorului tisular al plasminogenului (tPA) au fost asociate cu un risc crescut de evenimente tromboembolice venoase (toate p< 0,05), în timp ce activitatea proteinei S şi nivelul fibrinogenului nu au fost asociate cu un risc crescut. Analiza multivariată prin modelul riscului proporţional Cox a identificat doar activitatea AT III ( Exp(B) 0.86 , 95% CI 0.75% la 0.98; p=0.027) şi nivelul albuminei serice (Exp (B) 0.062 , 95% CI 0.01 la 0.37; p=0.002) ca factori de risc independenti pentru ETV. Concluzii: În acest studiu prospectiv riscul de ETV a fost mai ridicat în primele şase luni de urmărire şi dintre factorii de risc legati de hemostaza, doar activitatea AT III a fost identificata ca factor de risc independent pentru apariţia ETV la pacienţii cu nefropatie membranoasă idiopatică şi sindrom nefrotic.

Keywords